duminică, 15 martie 2009

Ingrijirea Eficienta = Ingrijirea Bazata pe Dovezi !

Ingrijirea medicala bazata pe dovezi a fost laudata ca ar fi noua paradigma pentru ingrijire.



Un articol al Jurnalului Asociatiei Medicale Americane, din 1992, descrie practica medicala bazata pe dovezi ca o noua paradigma a practicii medicale - ingrijirea este bazata pe rezultatul studiilor clinice ce au fost menite sa evalueze eficienta metodelor terapeutice si calitatea dovezilor ce sprijina o anumita practica si duce la un consens al reperelor sau politicilor.

Ingrijirea medicala bazata pe dovezi da greutate rezultatelor studiilor clinice aleatoare (RCT).

Accentul in ingrijirea medicala, astazi, se pune pe bazarea ingrijirii pe rezultatele din RCT-uri, dezvoltate de munca.



Dr. Archibald Leman Cochrane, CBE FRCP FFCM, (1909 - 1988), medic britanic, era convins de importanta lor dupa observarea eficientei puterii de recuperare normala a corpului, in timpul celui de-al 2-lea Razboi Mondial. Cochrane era un pionier al conceptului ca ingrijirea medicala trebuie evaluata pe baza stiintifica, si nu pe impresii si traditii.


In cadrul ingrijirii medicale a femeilor insarcinate, Grupul de Cercetare pentru Sarcina si Nastere de la Cochrane reprezinta o sursa importanta de informatii respectata la nivel mondial in ceea ce priveste ingrijirea pe baza de dovezi.

Ce este Colaboratia Cochrane? Urmatorul videoclip ne da tuturor raspunsul la aceasta intrebare.



Un efort international de cercetare , in ceea ce priveste ingrijirea medicala pentru femeile insarcinate, s-a materializat intr-un raport de 2 volume de 1500 de pagini, intitulat "Ingrijirea Eficienta in Timpul Sarcinii si Nasterii".

Concluziile acestui raport au aparut in "Ghidul Ingrijirii Eficiente in Timpul Sarcinii si Nasterii", pe care va invit sa-l "rasfoiti". Prima editie a acestui ghid a aparut in anul 1989, urmata de cea de-a 2-a in 1995.

Rezultatele acestor analize au dat nastere bazei de date Cochrane, ce s-a extins si electronic. Colaboratia Cochrane revizuie si rezuma rezultatele RCT-urilor, le actualizeaza constant si le publica in baza de date electronica - Biblioteca Cochrane (accesibila prin Internet contra-cost) - de 4 ori pe an.



O alta sursa de informatii despre ingrijirea maternala bazata pe dovezi o reprezinta cartea: "Ingrijirea in Nasterea Normala: Un Ghid Practic", publicata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) in 1996. Cartea contine studiile facute de OMS, bazate pe munca Colaboratiei Cochrane, in tari dezvoltate si subdezvoltate, rezultatele fiind clasificate, in functie de beneficiile si eficienta lor in ingrijirea femeilor ce nasc normal, in 4 categorii.

Aceste categorii sunt:

A. Practici care sunt demonstrabil sigure si trebuie incurajate

1.Un plan personal care sa determine unde va avea loc nasterea si de catre cine va fi asistata, facut de femeia insarcinata si partenerul ei, eventual familia.

2.Evaluarea riscului sarcinii in timpul ingrijirii prenatale, reevaluat la fiecare contact cu sistemul medical, la primul contact cu cel ce urmeaza sa o asiste si in timpul travaliului.

3.Monitorizarea fizica si emotionala a femeii in timpul travaliului, nasterii si imediat dupa nastere.

4.Administrarea orala de fluide in timpul travaliului si nasterii.

5.Respectarea alegerii informate a femeii in legatura cu locatia nasterii.

6.Furnizarea de ingrijire medicala, la nivelul cel mai periferic, in timpul travaliului si nasterii, atunci cand nasterea este sigura si posibila, si cand femeia se simte in siguranta si este increzatoare.

7.Respectarea dreptului femeii la intimitate in timpul nasterii.

8.Suport empatic oferit femeii in timpul travaliului si nasterii, de catre cel/cei care o asista.

9.Respectarea alegerii femeii de a fi insotirta in timpul travaliului si nasterii.

10.Oferirea de informatii si explicatii femeii pe masura dorintelor ei.

11.Oferirea de metode non-invazive si non-farmaceutice de usurare a durerii, in timpul travaliului, precum masajul si tehnici de relaxare.

12.Monitorizare fetala cu ascultatie intermitenta.

13.Folosirea unica a materialelor de unica folosinta si decontaminare adecvata a materialelor refolosibile in timpul travaliului si nasterii.

14.Folosirea manusilor in timpul examinarilor vaginale, a nasterii bebelusului si a nasterii placentei.

15.Libertate in miscare si pozitionare in timpul travaliului.

16.Fara pozitii "intinsa pe spate" (decubit dorsal) pentru travaliu.

17.Monitorizare atenta a progresului travaliului, de exemplu prin folosirea partografului OMS.

18.Administrarea profilactica de oxitocina in stadiul al 3-lea al travaliului la femeile cu risc de hemoragie postpartum, sau la cele in pericol prin pierderea, chiar si a unei cantitati mici, de sange.

19.Sterilitate la taierea cordonului ombilical.

20.Prevenirea hipotermiei la nou-nascut.

21.Contact timpuriu "piele-pe-piele" intre mama si nou-nascut si sustinerea initierii alaptarii la san in prima ora dupa nastere, in concordanta cu ghidul OMS al alaptarii.

22.Examinarea de rutina a placentei si a membranelor.

B. Practici care sunt clar daunatoare sau ineficiente si care trebuie eliminate

1.Interventia de rutina in utilizarea clismei.

2.Interventia de rutina in utilizarea raderii parului pubian. (in anul 1922 un studiu a dovedit ca spalatul pubisului cu apa si sapun este la fel de eficient precum raderea parului pubian)

3.Utilizarea de rutina a perfuziilor intra-venoase.

4.Interventia de rutina in insertia profilactica a canulei intra-venoase.

5.Utilizarea de rutina a pozitiilor "intinsa pe spate" (de decubit dorsal) in timpul travaliului.

6.Examinarea rectala.

7.Folosirea pelvimetriei cu raze-X.

8.Administrarea de oxitocina oricand inainte de nastere, astfel incat efectele sale nu pot fi controlate.

9.Utilizarea de rutina a pozitiilor litotomice, cu sau fara scarita, in timpul travaliului.

10.Folosirea eforturilor directionate si sustinute (manevra Valsava) in timpul celui de-al 2-lea stadiu al travaliului.

11.Masajul si stretch-ingul perineului in timpul celui de-al 2-lea stadiu al travaliului.

12.Administrarea de tablete orale de ergometrina in timpul celui de-al 3-lea stadiu al travaliului pentru profilaxia sau controlul hemoragiei.

13.Administrarea parenterala de rutina a ergometrinei in timpul celui de-al 3-lea stadiu al travaliului.

14.Utilizarea de rutina a interventiei de spalare a uterului dupa nastere.

15.Examinarea de rutina a uterului (prin explorare manuala) dupa nastere.

C. Practici pentru care nu exista dovezi suficiente pentru a fi clar recomandate si care ar trebui utilizate cu precautie pana la alte rezultate, clarificatoare, de cercetare.

1.Metode non-farmaceutice de usurare a durerii, precum plantele, imersia in apa si stimularea nervoasa.

2.Amniotomia timpurie de rutina in primul stadiu al travaliului.

3.Presiune la nivelul fundului uterin in timpul travaliului.

4.Manevre legate de protectia perineului si managementul capului fetal in momentul nasterii.

5.Manipularea activa a fetusului in timpul nasterii.

6.Administrarea de oxitocina de rutina, tractiunea controlata a cordonului, sau combinatie a celor doua, in timpul celui de-al treilea stadiu al travaliului.

7.Comprimarea timpurie a cordonului ombilical.

8.Stimularea mamelonara in timpul celui de-al treilea stadiu al travaliului pentru sporirea contractiilor uterine.

D. Practici care sunt folosite frecvent neadecvat

1.Restrictia de mancare si fluide in timpul travaliului.

2.Controlul durerii prin agenti sistemici.

3.Controlul durerii prin anestezie epidurala.

4.Monitorizarea electronica fetala.

5.Purtarea de masti sau halate sterile in timpul asistarii travaliului.

6.Examinari vaginale repetate sau frecvente, in special cand sunt efectuate de mai mult de o persoana.

7.Augmentatie cu oxitocina.

8.Mutarea de rutina a femeii in travaliu intr-o alta camera (salon)la inceputul celui de-al 2-lea stadiu al travaliului.

9.Cateterizare vezicala.

10.Incurajarea femeii sa impinga odata cu diagnosticarea dilatatiei totale sau aproape de dilatatia totala a cervixului, inainte ca ea sa simta nevoia de impingere.

11.Aderenta rigida la o durata stipulata a stadiului al 2-lea al travaliului, precum o ora, daca starea mamei si a fatului este buna si daca travaliul progreseaza.

12.Nastere activa.

13.Utilizarea libera sau de rutina a epiziotomiei.

14.Explorarea manuala a uterului dupa nastere.

Pentru mai multe informatii despre aceste practici medicale si studiile facute, va sugerez sa consultati Ghidul.
Surse: Ghidul de Studiu Lamaze, Internet Explorer

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu